Transferuri dintr-o bancă rusească împotriva referendumului consistuțional și voturi pentru blocul „Victorie”

În perioada electorală aferentă alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din 20.10.2024, în special în lunile aprilie–august 2024, Dobînda Veronica, aflându-se în satul Trifești, r-nul Rezina, acționând în calitate de executor și în comun cu alte persoane neidentificate, ar fi oferit și facilitat transmiterea de mijloace bănești mai multor alegători (Țurcan Teodor, Draguțan Natalia, Condrea Svetlana) în scopul determinării acestora să își exercite dreptul de vot în favoarea blocului politic „Victorie” și a candidatului susținut de acesta.

Faptele imputate includ atât remiterea directă de sume (aprox. 2000 lei MDL / 200 USD), cât și facilitarea unor transferuri de circa 15.000 ruble rusești (≈2000 lei MDL) prin conturi deschise la banca „PromsvyazBank” (PSB), cu implicarea directă a inculpatei. În cazul uneia dintre persoane, influențarea ar fi vizat inclusiv votul împotriva modificării Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la UE.

Prima instanță: Achitare

Nu se aplică (achitare)

Instanța a reținut deficiențe (erori de drept, omisiuni, erori de interpretare de către procurori a normelor generale de drept penal) în formularea acuzației: faptele imputate vizau persoane, perioade și împrejurări diferite, însă au fost tratate neclar ca o infracțiune unică în sensul art. 28, art.30 din CP. Conform instanței, fptele imputate trebuiau analizate ca episoade distincte, fiecare supus unei aprecieri autonome sub aspectul tipicității, vinovăției și probatoriului, aspect care nu a fost realizat în mod clar prin actul de acuzare.

De asemenea, nu a fost individualizat/probat actul concret de promisiune, oferire sau dare a banilor, iar pretinsa implicare în deschiderea conturilor PSB nu a fost considerată echivalentă cu remiterea mitei electorale. Instanța a constatat lipsa unor probe directe sau indirecte concludente privind asumarea de către inculpată a actului de remitere a mijloacelor bănești, precum și lipsa unei legături cauzale directe între eventualele sume remise și exercitarea dreptului de vot într-un anumit sens. Totodată, nu a fost probată intenția directă calificată prin scopul determinării alegătorilor să voteze într-un anumit mod sau să se abțină de la vot, declarațiile martorilor fiind apreciate ca contradictorii și inconsecvente.